În preajma Zilei Armatei României, generalul-locotenent Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării, a răspuns solicitărilor presei militare pentru realizarea unui interviu pe temele care preocupă personalul militar și civil din MApN.
Interlocutorii săi au fost comandorul Alexandru Leaua, directorul Trustului de Presă al MApN, colonelul Florin Șperlea, redactor-șef Observatorul militar, colonelul Cristian Dumitrașcu, redactor-șef Redacția militară de radio, și locotenent-colonelul Ioana Teișanu, redactor-șef la Redacția militară de televiziune Pro Patria.
Colonel Florin Șperlea: Domnule general-locotenent, una din problemele majore cu care ne confruntăm este aceea a resursei umane. Mă refer atât la ceea ce intră în sistemul militar, prin forme diferite de selecție, cât și la ceea ce există deja, prin formare continuă în interiorul instituției militare. Recent am văzut, ca să iau un exemplu concret, pe pagina de Facebook a Ministerului Apărării Naționale, promovat un sublocotenent, absolvent de colegiu național militar și de academie a unei categorii de forțe, care lucrează la biroul personal într-o bază aeriană. Când am ieșit din școala militară, în 1992, mă rog, Institutul Militar de Infanterie, Grăniceri și Chimie, cum se numea pe atunci, știam foarte clar că voi fi comandant de pluton cel puțin câțiva ani în Brigada 30 Gardă. Or, acum, e mai greu de înțeles de ce, de pildă, un sublocotenent se află într-un birou unde se ocupă de probleme de personal la atât de scurt timp de la absolvirea Academiei Forțelor Aeriene. Dificultăți sunt, de asemenea, și în zona mediană a piramidei personalului militar, maiori și locotenenți-colonei. Așadar, pe scurt, ce putem face pentru a regla această chestiune a modului de întrebuințare a resursei umane în interiorul instituției – care cred că este una care trenează de niște ani buni – și cum găsim formulele potrivite pentru aducerea unei resurse umane pe care s-o putem forma apoi, prin cursuri succesive, astfel încât să fie în măsură să răspundă nevoilor organismului militar?
Am elaborat, de curând, un proces de analiză strategică a apărării și am publicat Strategia militară a României. Acolo am subliniat foarte clar că luptătorul trebuie să fie în centrul oricărei strategii și pentru că luptătorul este în centrul oricărei strategii ne preocupă foarte mult problematica resursei umane.
Sunt și alte direcții de acțiune care sunt strâns legate de reformarea procesului de management al resursei umane. Vorbim despre învățământul militar, de pregătirea rezervei, care au un rol în consolidarea unităților și realizarea capacității operaționale.
Aminteați acel exemplu și vreau să vă spun că este o chestiune la care țin foarte mult ca fiecare absolvent să rămână cel puțin doi ani în unitatea în care a fost repartizat, să fie repartizat la baza carierei și să urmărească, pe parcursul dezvoltării în carieră, să meargă în funcții care sunt pe specificul specialității sale militare.
Sunt câteva aspecte aici, la care trebuie să lucrăm. Înainte de toate, ar trebui să-l învățăm acest parcurs de carieră încă din academia categoriei de forțe. Știu că toată lumea vrea să aibă posibilități de dezvoltare în domenii diverse, dar eu cred că este foarte important, cel puțin în primii ani ai carierei, să te dedici specialității pe care ți-ai ales-o.
În al doilea rând, trebuie să desfășurăm un proces de consiliere la nivelul unităților. Și aici este rolul atât al comandanților, cât și al structurilor de management resurse umane.
În al treilea rând, ce facem noi în acest moment este să publicăm în Buletinul informativ al armatei acele funcții care ne interesează pentru consolidarea structurilor luptătoare.
Există o diferență între funcțiile bugetate și funcțiile din statele de organizare. Încercăm să reducem cât mai mult această diferență, iar funcțiile pe care le publicăm pentru a fi încadrate trebuie să fie funcțiile care sunt într-adevăr relevante pentru consolidarea unităților pe care le avem în planul de consolidare și restructurare.
Sunt și vești bune în acest moment: sistemul de recrutare și selecție. Avem 47 de centre de informare-recrutare, care, anul trecut, au recrutat peste 30.000 de oameni. Au intrat în sistemul militar mai mulți oameni decât l-au părăsit.
Pot accede în colegiile naționale militare, unde aproximativ 600 de absolvenți de învățământ gimnazial au intrat anul acesta. Apoi vor merge în academiile categoriilor de forțe.
În aceste instituții militare de învățământ universitar au intrat acum aproximativ 700 de tineri liceeni militari și civili, 1.000 se pregătesc în școlile militare de maiștri militari și subofițeri și peste 2.000 de soldați și gradați voluntari urmează o formă de pregătire de specialitate. Așadar, învățământul militar este la capacitate maximă și încercăm să consolidăm și să creștem numărul celor care merg la baza carierei militare.
Trebuie să luăm și celelalte măsuri, astfel încât acești oameni să rămână la baza carierei, să-și desăvârșească experiența profesională în primele funcții și, mai ales, să continue cariera profesională în funcții care sunt corespunzătoare specilităților militare pe care le-au ales.
Locotenent-colonel Ioana Teișanu: Anul acesta s-au desfășurat mai multe exerciții multinaționale, față de anul trecut, și v-aș ruga să ne spuneți care este importanța lor și, mai ales, care sunt lecțiile învățate?
În pofida pandemiei, sunt bucuros să remarc că și anul 2021 a fost un an de vârf al instrucției. Mă uitam pe statisticile de la categoriile de forțe și de la comandamentele de sprijin.
Avem peste 275 de activități majore de instruire. Peste o sută de exerciții de nivel întrunit și exerciții multinaționale. Cel puțin ceea ce am executat noi la nivel național a fost sub cupola exercițiului Dacia 2021. În același timp, am sincronizat exercițiul Dacia 2021 cu exercițiile NATO Steadfast Defender și Defender 2021.
Dacă vă amintiți, au fost peste 15.000 de militari care au participat la aceste trei exerciții multinaționale, în opt locații de pe teritoriul național. Am sincronizat nu mai puțin de 21 de exerciții numai în cadrul acesta Steadfast Defender, Defender 2021 și Dacia 2021.
Concluzia este că trebuie să rămânem activi și trebuie să ne îmbunătățim capacitatea de acțiune, indiferent de evoluția pandemiei de Covid-19 sau alte posibile situații mai relaxate. Noi, militarii, trebuie să fim în măsură să acționăm în orice condiții și pentru așa ceva ne pregătim permanent.
Exercițiile au un rol multiplu, de instruire, de creștere a interoperabilității, de cunoaștere reciprocă mai bună, dar, în același timp, transmit un mesaj. Spunem că suntem capabili și putem acționa.
Am verificat mobilitatea militară, am verificat capacitatea de susținere a națiunii-gazdă și capacitatea de dislocare a forțelor la distanță mare.
Sunt concluzii privind modul de acțiune al comandamentelor, modul de acțiune la nivel întrunit, modul de acțiune la nivel tactic, dar exercițiile s-au defășurat cu succes și au transmis un mesaj de solidaritate și de interoperabilitate.
Pe lângă aceste trei exerciții mari, am desfășurat mai multe exerciții cu termen scurt de notificare, în care am verificat pregătirea unităților pe care le avem, de exemplu, în cadrul inițiativei de readiness la nivelul NATO sau rezervele strategice pentru teatrul de operații din Balcani sau unitățile care urmau să fie dislocate în teatrul de operații.
Pentru că, prin intermediul exercițiilor pe care le-am desfășurat, am avut o bună oportunitate să pregătim structurile care sunt în acest moment în teatrul de operații. Și, chiar dacă am încheiat misiunea în Afganistan, încă avem o participare consistentă în teatrele de operații.
Am reușit să ne instruim foarte bine cu contingentul polonez, care este parte a prezenței înaintate avansate pe teritoriul României, și am fost bucuros să primim un contingent portughez, în cadrul Brigăzii Multinaționale de la Craiova care și acum este implicată într-un exercițiu, în Cincu. Așadar, ne instruim în comun cu aliații și partenerii noștri.
Colonel Cristian Dumitrașcu: Tocmai am participat la una din etapele exercițiului Danube Protector 21. În urma acestor exerciții, cu siguranță aveți unele răspunsuri, lecții învățate în ceea ce privește reacția categoriilor de forțe și gradul lor de înzestrare. Urmărind modul de instruire a unor unități și mari unități din categoriile de forțe, impresia a fost că Forțele Navale ar fi cumva în urmă cu înzestrarea. V-a reieșit acest decalaj?
Forțele Navale au șansa să devină foarte repede bine înzestrate, în condițiile încheierii și semnării contractului privind corvetele multifuncționale și modernizarea celor două fregate.
Sunt două chestiuni aici. Pe de o parte, trebuie să ne pregătim și să fim în măsură să luptăm, dacă e cazul, mâine, cu tehnica pe care o avem în acest moment. Iar pe timpul exercițiilor exersăm instruirea trupelor, verificăm starea de operativitate a tehnicii pe care o avem în acest moment.
Pe de altă parte, desfășurăm programele multianuale de înzestrare.
Și, pentru că a venit vorba de programele multianuale de înzestrare, se văd rezultatele alocării, începând cu 2017, a 2% din PIB pentru apărare. Din această sumă alocată MApN, în medie, peste 25% este alocată programelor de înzestrare.
Au fost câteva succese importante. În primul rând, încheierea – am fost de curând la Fetești – intrării în înzestrare a primei escadrile de F-16. Apoi, programul de înzestrare privind radarele multifuncționale cu bătaie mare TPS 77.
Anul acesta, a fost semnat contractul pentru sistemul de rachete de coastă, important pentru Forțele Navale. Anul trecut, un prim lot de Piranha V a intrat în dotarea Brigăzii Multinaționale.
Cel de-al doilea lot de Piranha V este în testare, în Poligonul Cârțișoara, și, până la sfârșitul anului, va intra tot în dotarea unui batalion din cadrul Brigăzii Multinaționale. Anul viitor, vor intra în dotare derivatele pe Piranha V.
Desfășurăm programe care se văd mai puțin, cum este, de exemplu, cel de autovehiculele multifuncționale pe roți. Au intrat în înzestrare sistemele HIMARS și PATRIOT. Pentru anul viitor, ne străduim să intre în dotarea Forțelor Terestre sistemul UAS tactic-operativ.
Sunt în atenția noastră autovehiculele de teren blindate și neblindate, autovehicule blindate ușoare, sisteme mobile de război electronic. Iată, deci, câte programe sunt în derulare!
Ne preocupă, pe de o parte, ca tehnica nouă să intre în dotarea unităților și marilor unități, să operaționalizăm, la timp, această tehnică și, în același timp, să creăm capacitatea pentru industria națională de apărare să poată să susțină, măcar cu reparații, tehnica pe care o primim în înzestrare.
Mă uitam tot pe statistici și, în ultimii trei ani, am investit în industria națională de apărare peste două miliarde și jumătate de lei, nu numai pentru tehnică nouă, ci și pentru mentenanța tehnicii pe care o avem în dotare, pentru muniții, pentru aparatură și alte componente.
Aproximativ 800 de milioane de lei au fost cheltuite în țară, cu firmele de construcții, pentru realizarea obiectivelor de infrastructură. Acestea sunt direcții pe care le-am stabilit în Strategia militară.
În ceea ce privește corvetele multifuncționale, cunoașteți că, din 2019, a fost declarat un câștigător – asocierea dintre compania franceză Naval Group și Șantierul naval din Constanța – iar Ministerul Apărării Naționale și-a manifestat disponibilitatea de a semna acest contract. Este o capabilitate importantă pentru Forțele Navale, de care avem nevoie.
În ultima perioadă, Puitorul de mine și plase 274 Viceamiral Constantin Bălescu a participat la Operația EUNAVFOR MED Irini, pregătim fregata Regina Maria pentru dislocarea în cadrul grupării navale permanente a NATO, atunci când va intra în Marea Neagră. Am participat la o serie de exerciții în Marea Neagră și în Marea Mediterană. Avem nevoie de aceste capabilități pentru a intra în dotarea Forțelor Navale.
Ne preocupă ca, prin capabilitățile pe care le dobândim, să nu construim armata de care aveam nevoie acum zece ani, ci să construim armata de care vom avea nevoie în viitor.
Colonel Florin Șperlea: În continuarea temei privind înzestrarea categoriilor de forțe cu tehnica de luptă necesară, admit cât de importantă este chestiunea offset-ului, invocată des ca o necesitate. Fiindcă mă uitam la anunțul memorandumului de înțelegere cu Aerostar privind posibila fabricare a unor drone, mi se pare că forța de muncă înalt calificată pentru asemenea asumare a producției aici este redusă. Directorul Aerostar, într-un interviu, acum câțiva ani, explica dificultățile pe care le are cu tinerii ingineri proveniți din școala politehnică românească pentru a-i forma continuu și pentru a-i fideliza în condițiile unui exod al forței de muncă. Ce facem, așadar, pentru acest offset?
Nu sunt un specialist în offset pentru a vă răspunde detaliat la această întrebare. Dar ceea ce am susținut de fiecare dată este ca o parte din banii cheltuiți pentru înzestrarea armatei să se întoarcă în industria națională de apărare.
Împreună cu domnul ministru Ciucă am vizitat companii, întreprinderi, facilități din industria națională de apărare, cam tot atâtea câte unități militare am reușit să vizitez în perioada mandatului de șef SMAp.
Am fost, de curând, la Întreprinderea Optică Română, la Automecanica, la Moreni, am fost la Cugir, în mai multe asemenea întreprinderi.
Noi am subliniat și în Strategia Militară a României, este important să avem capacitatea de a ne autosusține prin efort propriu și implicarea industriei naționale de apărare și a capabilităților militare pe care le construim.
Este, în egală măsură important, să ne menținem și capacitatea de a repara tehnica pe care încă o avem și o vom menține în dotare, dar și tehnica nouă. Este o viziune care trebuie înțeleasă atât prin prisma greutăților pe care le întâmpinăm, dar și a optimismului care ar trebuie să ne guverneze.
La Aerostar Bacău sunt progrese importante în asigurarea mentenanței pentru MiG-21 LanceR și se pregătesc, de asemenea, pentru programul de modernizare al avioanelor F-16. Este un pas înainte.
Pentru sistemul de rachete de coastă pe care îl achiziționăm, ne preocupă ca bazele de mentenanță să aibă know-how-ul necesar, ne preocupăm ca transferul de tehnologie modernă de la companiile de la care achiziționăm această tehnologie către industruia națională de apărare românească să se petreacă.
Vom ajunge încet-încet acolo, este încă un proces complicat, cum la fel de complicat a fost să învățăm cheltuirea eficientă a fondurilor alocate din PIB pentru apărare. E bine să fim optimiști. Vom vedea curând rezultatele unei asemenea atitudini.
Locotenent-colonel Ioana Teișanu: Ce a însemnat și ce înseamnă pentru Armata României participarea la misiuni în teatrul de operații din Afganistan? De asemenea, aș vrea să aflu cum apreciați misiunea de evacuare din Afganistan și care sunt lecțiile învățate cu prilejul desfășurării unei asemenea misiuni.
Cu siguranță, participarea în teatrul de operații din Afganistan și cele trei operații militare pe care le-am desfășurat în cei 20 de ani în care am fost prezenți acolo au fost cele mai importante după Al Doilea Război Mondial.
Am avut peste 30.000 de militari care au fost implicați în acest teatru de operații, din păcate 27 și-au dat viața în aceste împrejurări, lor adăugându-li-se peste 200 de răniți pe care trebuie să-i sprijinim și să fim incluzivi, rezonând cu eforturile lor de a se reintegra, de a depăși greutățile morale și fizice după rănirea lor.
A fost important că am participat și recunoaștem cu toții că după începerea operațiilor militare în Afganistan ne-am apropiat foatre mult de accederea în NATO.
Prezența noastră militară în Afganistan a însemnat experiență operațională în multe unități din toate categoriile de forțe.
Ne-am câștigat respectul aliaților și partenerilor prin modul în care ne-am îndeplinit misiunea și este important că am fost împreună în teatrul de operații încă de la începutul misiunii și am ieșit împreună din acest teatru.
Misiunea noastră s-a încheiat în iunie, în acest an, cu puțin timp înaintea încheierii misiunii ultimului militar NATO în acest teatru de operații.
Și activitatea de evacuare a personalului român și, ulterior, a personalului afgan a demonstrat solidaritatea de care am dat dovadă, atât cu aliații, dar și cu poporul afgan.
A fost o misiune pe care am executat-o într-un timp foarte scurt, într-o zi de luni am luat decizia, marți deja avionul C-130 Hercules a făcut dislocarea căte Islamabad (Pakistan) și de acolo a executat mai multe curse către Kabul pentru evacuarea personalului român.
A fost o acțiune interinstituțională, celula de criză de la nivelul MAE a funcționat foarte bine. O parte a cetățenilor români a fost evacuată, o alta a ales să rămână în continuare în teatrul de operații.
Am răspuns rapid, în timp scurt am avut capacitatea de a disloca o aeronavă de transport pentru repatrierea personalului nostru și evacuarea unor cetățeni afgani, făcându-ne datoria față de români, dar și față de comunitatea internațională.
Am stabilit în continuare și CSAT a aprobat participarea la acțiunile NATO care încă se desfășoară pentru relocarea și redislocarea altor cetățeni afgani, avem o aeronavă C-27 Spartan, care este în misiune la Napoli, sprijinind și în acest moment acțiuni de redislocare.
Colonel Cristian Dumitrașcu: Ne confruntăm cu o campanie agresivă de fake news-uri, pe teme diferite, un război media la care este supus și personalul MApN, mă gândesc de pildă la „ținta” Deveselu, mai ales că am fost recent acolo și am rememorat câteva din temele de dezinformare care au vizat cu precădere instalarea scutului anti-rachetă. Cum putem contribui la o mai bună contracarare a acestor fake-news-uri?
Nu l-aș numi un război media, ci mai degrabă o infodemie, care are loc ca urmare a modului în care rețelele sociale, internetul sprijină această infodemie în care omul este, pur și simplu, asaltat de știri și nu mai are posibilitatea să verifice veridicitatea acestor știri.
Sunt știrile legate de Covid-19, dar sunt și altele, inclusiv zvonuri care circulă și tind să dezbine populația, tind să țintească spre centrul de greutate al acțiunilor aliate, care înseamnă solidaritatea aliată și modul în care urmărim îndeplinirea misiunilor în comun.
La nivelul Statului Major al Apărării am încercat să facem câțiva pași în acest sens, pentru a combate știrile false și pentru a informa corect populația. Cred că un exemplu este și modul în care am reorganizat și resubordonat Trustul de Presă al MApN, încercând să fim mai aproape în acțiunile pe care le desfășurăm în comun.
Cooperarea cu Direcția Informare și Relații Publice este utilă, prin crearea platformei Inforadar, care ajută în combaterea știrilor false. Dar cred că răspunsul stă în educarea populației, în educarea militarilor, în educarea rezerviștilor noștri.
Fiecare om este vulnerabil dacă nu și-a dezvoltat o gândire critică la astfel de știri false care circulă în jurul nostru. Urmărim aceste știri și în cadrul Statului Major al Apărării și încercăm, prin campaniile noastre, să le contracarăm.
Ați văzut că am sprijinit, de exemplu, campania vaccinare, strategia națională de vaccinare, care a fost elaborată la nivel guvernamental. Și sunt multe exemple în acest fel. Dar, după părerea mea, răspunsul este la nivelul educației și al dezvoltării gândirii critice a fiecărui individ.
Colonel Florin Șperlea: Vă propun un exercițiu de imaginație. Închipuiți-vă că aveți în fața dumneavoastră un absolvent al unei academii a categoriilor de forțe, al unei școli militare de maiștri militari și subofițeri, un tânăr sau o tânără selectat/ă pentru instruire ca soldat profesionist. Ce le-ați spune?
În primul rând le-aș spune „Bine ați venit!” și i-aș felicita pentru alegerea pe care au făcut-o. Nu cred că este o alegere ușoară. Și cred că majoritatea celor care aleg sistemul militar sunt bine informați și fac o alegere conștientă.
Eu cred că, din punct de vedere al sistemului militar și al importanței acestui sistem pentru societatea românească, este mare lucru pentru fiecare să vină alături de noi și să se pună în slujba țării.
I-aș informa despre îndatoririle și obligațiile care le revin și, mai ales, le-aș spune că apreciem foarte mult în armată caracterul.
Să-și dezvolte abilitățile caracteristice unui militar, să creadă în conceptele de datorie, onoare, țară și să urmărească împlinirea carierei militare în folosul armatei, nu în folos personal.
Dacă te dedici instituției, Armatei României, atunci realizările personale și satisfacțiile vor fi pe măsură. Și cred că și ceilalți colegi militari – ofițeri, maiștri militari, subofițeri – te vor recunoaște ca lider și vor veni alături de tine pentru a te sprijini să-ți faci datoria.
Suntem o instituție importantă pentru România și pentru stabilitate în societatea românească. Și avem o mare responsabilitate. Beneficiem de resurse publice și nu avem nicio scuză să nu cheltuim eficient și corect aceste resurse.
Și am dovedit utilitatea noastră în numeroase acțiuni de sprijin în beneficiul autorităților locale și al cetățenilor în timpul pandemiei.
Am fost inițial surprins cât de mult s-au îndreptat privirile societății către armată, dar am înțeles foarte repede că eram ultima redută spre care se îndreptau așteptările societății pentru a-i sprijini pe oameni într-un moment greu, dificil. Iar ca să-i poți sprijini, trebuie să ai foarte clar în minte valorile fundamentale pentru care acționezi.
Locotenent-colonel Ioana Teișanu: Vorbeam de NATO și rolul nostru în Alianța Nord-Atlantică, în securitatea zonală, mai ales în zona Mării Negre. Ce ne puteți spune despre această situație de securitate în acest moment?
Da, suntem într-un proces de planificare și la nivel aliat, și la nivel național. Dar să ne referim la cel de nivel aliat care, după părerea mea, va influența modul de organizare a structurilor militare și modul nostru de acțiune, cel puțin pentru următoarea decadă.
Este procesul de reflecție NATO 2030, care a venit cu unele concluzii, prezentate la ultimul summit NATO de la Bruxelles. Este vorba de elaborarea unui nou concept strategic la nivelul Alianței și ne așteptăm, până la summitul NATO de anul viitor, să fie aprobat acest nou concept strategic.
A apărut o strategie militară a NATO, care pune foarte mare accent pe identificarea amenințărilor la adresa Alianței și pe modul de contracarare a acestor amenințări.
Derivat din strategia militară este conceptul de descurajare și apărare a zonei euroatlantice, un concept care va influența modul în care ne organizăm planurile permanente de apărare și planurile de contingență, inclusiv în regiunea Mării Negre și la flancul estic.
Deci, este un proces strategic de planificare cu influențe și ramificații la toate nivelurile: strategic, operativ și tactic.
Dar nu numai ce se desfășoară în NATO este important, ci și la nivelul Uniunii Europene. Este procesul de elaborare a busolei strategice și cred că în cursul anului viitor vom avea o finalitate a acestui proces.
Pentru noi, a fost un atu faptul că ne-am pliat noul ciclu de planificare la nivel național, strategia națională de apărare publicată anul trecut, strategia militară, Carta Albă a Apărării pe acest proces de planificare.
Suntem sincronizați cu ceea ce se desfășoară la nivel aliat, la nivel european și contribuim activ la aceste procese astfel încât rezultatul lor să reflecte și interesele naționale ale României.
Noi am spus-o foarte clar și în Strategia militară. În acest moment, mediul de securitate este foarte instabil, este volatil. Sunt pregnante influențele și economice și de altă natură ale pandemiei de Covid-19. Este pregnantă competiția la nivelul marilor puteri. Este pregnantă competiția geopolitică.
Marea Neagră este importantă în sensul în care trebuie să avem aceeași abordare la flancul Alianței și în zona Poloniei și a țărilor baltice, și în zona statelor NATO care sunt riverane la Marea Neagră.
Strategia militară definește foarte clar faptul că prin consolidarea profilului militar rusesc în peninsula Crimeea și în regiunea Mării Negre se poate produce o destabilizare a zonei noastre.
Am spus în Strategia militară că spectrul unui conflict pe teritoriul României este îndepărtat. Nu vorbim de iminența unui conflict, dar trebuie să ne pregătim.
Nu este vorba numai de consolidarea acestui profil militar și dezvoltarea unor capabilități de apărare, a unor capabilități ofensive în regiunea Mării Negre. Este vorba de desfășurarea unor exerciții cu termen scurt de notificare care, de asemenea, implică aceste capabilități ofensive.
Vă reamintiți de o situație de potențială criză care s-a creat la începutul anului, în martie-mai, prin concentrarea unor mari unități și unități ale Federației Ruse în peninsula Crimeea și districtul militar de sud.
Ceea ce încercăm noi să facem – și suntem foarte bine auziți în cadrul NATO – este, pe de o parte, să ne consolidăm capacitățile proprii de apărare și starea de readiness a forțelor proprii, iar pe de altă parte să avem o prezență aliată consistentă și semnificativă pe teritoriul țării noastre.
Am contribuit la constituirea Comandamentului Corpului Multinațional Sud-Est (HQ MNC-SE), Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est (HQ MND-SE), a Brigăzii Multinaționale Sud-Est (HQ MN BDE SE) pe teritoriul României.
Avem dislocări succesive de forțe pe timpul exercițiilor și vorbeam de cei 15.000 de militari care au fost prezenți în timpul exercițiilor Steadfast Defender și Defender Europe 21.
Avem o prezență semnificativă în Marea Neagră, cu structuri navale ale statelor aliate sau cu structuri navale NATO, cum sunt forțele permanente SNMG-2 și Gruparea Navală Permanentă NATO de Luptă împotriva Minelor Marine (SNMCMG-2).
În același timp, trebuie să ne consolidăm și reziliența la nivel național. Centrul de reziliență pe care l-am oferit NATO este important, spun eu, și capacitatea noastră de răspuns în situația unei crize trebuie îmbunătățită.
Colonel Cristian Dumitrașcu: Vorbeați de un răspuns rapid. Cât de pregătite sunt Forțele Aeriene, pentru că știm că ele, dacă ar fi situații de criză sau chiar de război, intră primele în luptă?
Depinde de natura crizei. Nu putem să spunem cu precizie, în acest moment, care este ordinea de intrare a structurilor de forțe într-o situație de criză. Dar Forțele Aeriene sunt importante și mulțumirea mea este că sunt și foarte avansate în programele de înzestrare pe care le desfășoară.
Am fost în bazele aeriene. Sunt mulțumit de modul în care escadrila de F-16 realizează capacitatea de luptă, de modul în care execută serviciul de poliție aeriană, dar și de sprijinul pe care îl avem din partea aliaților.
De exemplu, participarea aliată în misiunile de poliție aeriană consolidată, la Baza Mihail Kogălniceanu, este importantă, iar detașamentele canadian (acum detașamentul canadian este dislocat), britanic și spaniol au fost dislocate de mai multe ori, contribuind la această interoperabilitate.
Comandor Alexandru Leaua: Armata s-a implicat în redeschiderea spitalului modular de la Lețcani, printr-o conducere militară. Ca de fiecare dată, lumea așteaptă foarte multe de la armată, fie că e vorba de inundații, deszăpezire sau urgențe pandemice. Medicii spun că sunt ca pe front, iar efortul armatei se adaugă acestui efort general. Cum sprijinim în continuare înlăturarea efectelor pandemiei?
Societatea are așteptări mari de la armată, iar acestea sunt îndreptățite. Este datoria noastră să sprijinim autoritățile locale și centrale. Am făcut și facem acest lucru, iar toate acestea se reflectă în sondaje și în prețuirea pe care oamenii o au față de armată.
În primul rând, trebuie să ne concentrăm asupra noastră, a militarilor, și asupra a ceea ce facem în unități.
În armată, avem un nivel de vaccinare aproape dublu față de cel general al societății, dar nu este suficient. Noi trebuie să fim exemple, și, vaccinându-ne, îndepărtăm spectrul unui număr mare de îmbolnăviri în armată, menținând, astfel, capacitatea de acțiune.
Vă amintiți cum, în valurile trecute, am avut probleme cu dislocarea unei fregate în Marea Mediterană, când mai mult de jumătate din echipajul navei a contractat virusul, iar misiunea a fost întreruptă. Trebuie să acționăm ca așa ceva să nu se mai întâmple.
Cu fiecare ocazie, îi îndemn pe militari să se vaccineze și să fie un exemplu pentru societate. În plus, ne organizăm pentru a-i sprijini pe cei care ne solicită.
Cunoașteți implicarea armatei în campania de vaccinare, eforturile depuse pentru a operaționaliza spitalele militare ROL 2 și secțiile militare de tratament de la Constanța și Timișoara.
Acum, la Lețcani, asigurăm managementul spitalului prin comandant, director medical, personal de stat major, iar pentru funcționarea acestuia, am detașat asistenți medicali și brancardieri.
Am toată aprecierea pentru corpul medical. Cred că un semn de respect din partea societății civile față de personalul medical este să se vaccineze și să respecte măsurile de protecție.
Colonel Cristian Dumitrașcu: În câteva zile, va fi Ziua Armatei României.
Știm că statul român modern s-a înfăptuit și cu sprijinul armatei. Ce mesaj aveți pentru personalul MApN, în calitate de șef al SMAp? Inclusiv pentru oamenii de acasă, publicul nostru de la radio, de la televiziune, publicul care citește săptămânalul Observatorul militar. Ce mesaj le transmiteți cu ocazia Zilei Armatei României?
În primul rând, trebuie să fim conștienți și bucuroși de faptul că Ziua Armatei reprezintă o sărbătoare importantă nu numai pentru Armată, ci pentru întreaga populație. Asta reflectă aprecierea pe care populația, pe care societatea civilă o acordă rolului armatei, atât pe parcursul istoriei, cât și în prezent. Trebuie să fim mândri, iar acest lucru să ne facă și responsabili.
În al doilea rând, pentru că este Ziua Armatei, aș mulțumi veteranilor de război. Ziua Armatei este legată de luptele pe care armata română le-a dat în Al Doilea Război Mondial și, din păcate, numărul veteranilor de război este din ce în ce mai mic.
În acest moment, puțin peste 2.000 de veterani de război mai avem în viață. Ei sunt exemple pentru militari și este important că avem aceste exemple într-un moment în care nu numai armata are nevoie de exemple, ci întreaga societate românească.
M-am întâlnit, în aprilie, când am sărbătorit Ziua Veteranilor de Război, cu mai mulți veterani. M-a impresionat nu numai modul în care își aduceau aminte de fiecare bătălie la care au participat pe parcursul celui de Al Doilea Război Mondial, dar și de greutățile pe care le-au întâmpinat apoi în perioada comunistă, sensibili la puțina alinare de care se bucură în prezent prin respectul pe care-l arătăm.
Mă înclin cu respect în fața veteranilor de război și a faptelor lor de arme. De asemenea, țin să le mulțumesc militarilor, începând cu cei care au fost prezenți în teatrul de operații din Afganistan, dar și în celelalte teatre de operații.
Vorbeam de 30.000 de veterani din Afganistan. În total, peste 55.000 de militari români au participat în teatrele de operații, începând cu anii ’90 până astăzi. Să le mulțumesc celor care sunt dislocați în acest moment în teatrele de operații, dar și tuturor celor care participă la activități, în unități, la exercițiile pe care le-am desfășurat, în serviciul de luptă. Să le mulțumesc și să-i felicit.
Familiilor militarilor să le mulțumesc pentru sprijinul constant pe care îl acordă fiecărui individ, dar și sistemului militar.
Iar societății românești să-i mulțumesc pentru încrederea pe care o are în armată și care e declarată cu prilejul fiecărui sondaj și să-i asigur că noi știm ceea ce avem de făcut.
Suntem în măsură să ne îndeplinim misiunile și trebuie să știe că pot conta pe noi nu numai în situații de criză, dar în orice situație. Și, nu în ultimul rând, trebuie să mulțumesc și medicilor și sistemului medical militar.